Isteria totală provocată de căldură

Omul dispune de un sistem de răcire cu mult superior, dar cei care se lasă cuprinși de isteria climatică neagă acest lucru și vor să ne răpească orice bucurie de a ne bucura de o vară frumoasă.

În Mattsee s-a anulat o petrecere de vară. E prea periculos la 38°. Pe vremuri așteptam cu nerăbdare zilele toride de vară, iar astăzi așa-numiții „apărători ai climei” și politicienii încearcă să ne indoctrineze cu ideea că zilele călduroase sunt un motiv de panică.

Omul a crescut ca vânător de prădătoare

Alții puteau sprinta cu 100 km/h, cum ar fi ghepardul. Se furișau la mică distanță de sol, cum ar fi leopardul. Aștepta prada la ochiul de apă, crocodilul. Ce avea omul de oferit în comparație? Putea arunca, de la pietre până la sulițe, și avea un sistem de răcire superior: 2 m² de suprafață cutanată fără blană, cu un sistem de răcire prin evaporare extrem de eficient.

În cazul tuturor celorlalte atacuri ale prădătorilor, soarta prăzii se decidea în câteva secunde: devenea hrană pentru prădător sau reușea să scape. Nu așa stăteau lucrurile în cazul omului. O vânătoare putea dura până la 6 ore. În aceste 6 ore, un vânător putea pierde până la 10 litri de lichide corporale prin evaporare, pentru a-și menține temperatura corpului. Africa, peste 40° la umbră, soarele arde aproape perpendicular. Prada devenea incapabilă să fugă din cauza supraîncălzirii. Această gazelă, care putea alerga cu ușurință de două ori mai repede decât un om, nu mai este capabilă să atingă nici măcar viteza unui pieton. Viteza maximă era excelentă, permițându-i să scape de majoritatea atacurilor ghepardilor, leoparzilor și leilor; trebuia doar să observe atacatorul la timp. Dar a pierdut la testul de anduranță al sistemului de răcire. Iată o discuție cu Grok despre datele tehnice ale unei vânători.

Aerul condiționat: ascensiunea Singaporei, declinul UE

Desigur, după o astfel de vânătoare, vânătorul nu se afla în cea mai bună formă. Pentru a avea succes la vânătoare, era suficient să fie într-o formă mai bună decât prada. La temperaturi ridicate, oamenii devin neproductivi. Cum se poate spori productivitatea oamenilor la temperaturi ridicate? Aerul condiționat reprezintă povestea de succes a transformării unei colonii sărace într-una dintre cele mai bogate țări din lume: Singapore. Lee Kuan Yew (LKY), fondatorul și primul prim-ministru al Singapurului, a transformat Singapore, grație sistemului de climatizare, în povestea de succes pe care o cunoaștem. Iată o discuție cu Grok despre ascensiunea Singaporei⁣ Desigur, se poate îmbunătăți sistemul de climatizare: o izolație termică bună, răcirea pereților și a tavanului, energie electrică din surse regenerabile. Așa se face progresul. Situația este cu totul diferită în UE: Iată o postare a europarlamentarului Martin Sonneborn din 27 iunie: Climatocrație! În clădirea sa principală de 13 etaje din Bruxelles – care, întâmplător, este și reședința doamnei von der Leyen (apartament la etajul 13) – Comisia a oprit ieri sistemul de climatizare. Dar numai pentru cele 7 etaje inferioare, unde aproximativ 2.000 de angajați subalterni transpiră... Pardon: stau. „E ca în feudalism”, a spus un funcționar care lucrează la unul dintre nivelurile inferioare și căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber, referindu-se la faptul că comisarii de la etajele superioare aveau voie să-și țină aparatele de aer condiționat pornite. Un al doilea funcționar a fost de acord și a spus că aceasta este o „rușine”. (Politico) Să mai zică cineva că în democrație nu există SUS și JOS... Smiley! Aici se încheie citatul. Această abordare ilustrează pe deplin aroganța ideologiei „Economisiți, limitați-vă, renunțați”: plebea trebuie să economisească, pentru ca elitei să-i rămână mai mult. Aceasta este mentalitatea activiștilor climatici care lipsesc de la o înfățișare în instanță din cauza unui zbor de vacanță către o plajă exotică. Îi dau lecții „maselor” prin blocaje, dar, în calitate de elită autoproclamată, își ating destinația de vacanță cu un zbor intercontinental. Dacă resursele sunt limitate, așa cum se prezintă în romanul de proastă calitate „Limitele creșterii”, atunci singura soluție este redistribuirea de jos în sus, pentru a asigura nivelul de trai al elitei. Oprirea aparatelor de aer condiționat la cele 7 etaje inferioare întruchipează exact această atitudine. Siliciul este la fel de abundent ca nisipul în deșert, iar sodiul este la fel de abundent ca sarea în mare. Poate fi cuprul o problemă? Nu, acesta poate fi înlocuit cu ușurință cu aluminiu. Până în acest moment, s-au depășit nenumărate probleme. Să ne amintim de criza siliciului din 2007. Nu era suficient siliciu pentru industria fotovoltaică. Pe atunci, producția mondială era de 4 GW, iar astăzi este de 700 GW.

Cine suntem noi? Acționarii noștri

Cine suntem? Acționarii noștri.” Îi rog pe toți acționarii vechi și, sper, pe numeroșii acționari noi care se vor alătura în curând, să trimită contribuții de acest gen.

Atragerea de noi acționari

Până în prezent, doar 2% dintre acționarii noștri au devenit acționari prin intermediul unor noi acționari. În viitor, acest procent ar trebui să crească semnificativ. Oferta este de 10% din acțiunile achiziționate pentru o recomandare directă și de 5% pentru o „asistență”. Înțeleg termenul de „asistență” la fel ca în fotbal: cel care îi pasează mingea marcatorului a realizat o „asistență”.